PRINTUL ANDREI RATIU BIOGRAFIE IN FOTOGRAFII

Printul Andrei Ratiu impreuna cu nasa sa vedeta de origine rusa Marina Voica au fondat in anul 1995 Colegiului National de Arta si Modeling Prince d'Armeny al carui director este celebra actrita Rodica Popescu Bitanescu.
Printre vedetele care s-au identificat intr-un fel sau altul cu Prince D’Armeny se numara topmodelele internationale Tatiana Polikarpova de la Moscova, Ramona Cristea (Miss Teen Pan America World 2000), vedeta Playboy Fabiane si solistii Alina Sorescu, Andreea Balan, Doru Tufis, Loredana Calotescu si actorii Rodica Popescu Bitanescu, Ion Arcudeanu, Adriana Trandafir, Doina Ghitescu si Draga Olteanu Matei.

Printre cele mai recente fete descoperite si aduse in atentia presei se numara si actuala vedeta a Televiziunii Antena1 DANIELA CRUDU. Ea a fost promovata pentru prima data de catre Agentia Prince d'Armeny. Parteneri permanenti fiind celebrii creatori de moda Pierre Katra, Ditta Polonsky din Israel si Gian Franco de la Casa Roman’s Italia .

BIOGRAFIE

Iubitor al artei si politicii Printul Andrei Ratiu a devenit o persoana publica inca de la 17 ani,fiind unul din pionierii extravagantei in Romania dupa 1989. Nonconformismist convins, consecvent principiilor social democrate cit si moralei crestine, fidel sustinator al fostului Presedinte al Romaniei ION ILIESCU si al Primarului General al Capitalei doctorul SORIN OPRESCU, el este un segetator autentic fiind nascut la Bucuresti chiar in data de 1 Decembrie, de Ziua Nationala a Romanie,i la resedinta bunicilor paterni din centrul Capitalei, Str. Mihai Eminescu Nr.59 .

Din 1997 este membru de onoare al Uniunii Artistilor Plastici ARCK PRINCIPAL din New-York S.U.A, Vice-Presedinte al Forumului Elitei Oamenilor de Cultura din Romania, Vice-Presedinte la Consiliului de Onoare al Forumului Basarabenilor, cit si membru al P.S.D Partidul Social Democrat, fiind distins in repetate rinduri cu:

"PREMIUL DE EXCELENTA PENTRU PROMOVAREA EXAMPLARA A MODEI SI MODELINGULUI ROMANESC"

"Premiul de Onoare al Uniunii Artistilor Plastici Arck Principal din New-York S.U.A anul 1999" "The BEST ARTIST" anul 2000 Madrid -Spania, "Marele Premiu al Concursului International de Pictura din Polonia anul 1989" ; "Trofeul Concursului International de Arte Plastice din Cehoslovacia anul 1991" si foarte multe altele.

Andrei este descendent de singe al ilustrelor familii princiare Prisecaru Von Hilttzenmayer, Bey Balian de Constantinopol, Kasparian de Armenia,(familii imperiale care au avut doi Imparati armeni pe Tronul Bizantului) Stroescu si Ratiu fiind nepotul Altetei Sale Imperiale Printesa Selma Stroescu de Balian Kasparian de Armenia cit si al General-Colonelului Zamfir Prisecaru fost Sef al Jandarmeriei Capitalei si Sibiului in vremea Regelui Mihai 1.

Printul Andrei Prisecaru Ratiu este stanepotul academicianului Vasile Stroescu bogat boier si mare filantrop-mecena al Basarabiei si Transilvaniei, ctitor a zeci de biserici si scoli a fondat in Chisinau la 3 Martie 1917 Partidul National Moldovenesc,care prevedea crearea unei diete provinciale numita SFATUL TARII format din 86 de moldoveni si 36 de reprezentanti ai altor nationalitati. La 2 Decembrie 1917 SFATUL TARII proclama oficial "REPUBLICA DEMOCRATA MOLDOVENEASCA". La 27 MARTIE 1918 SFATUL TARII a votat unirea cu tara. Astfel Vasile Stroescu a devenit primul presedinte de virsta al primului Parlament al Romaniei Mari.

BIOGRAFIA UNCHIULUI MEU VASILE STROESCU, (ruda de singe cu familia bunicului meu General-Colonelul Zamfir Prisecaru- Von Hilttzenmayer)

Vasile Stroescu (n. 11 noiembrie 1845, Trinca, județul Hotin; d. 13 aprilie 1926, București) a fost un cărtutrar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Române, care a promovat cultura națională și a neamului. S-a născut în familia comisului Vasile Stroiescu, descendent al jitnicerului Ioan Stroiescu, menționat documentar încă la 2 iulie 1682. A făcut studii la Liceul Regional din Chișinău, la liceul din Kamenes-Podolski, apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitatea din Moscova, Petersburg și Berlin. Apoi a călătorit prin Europa și Africa. Licențiat în drept, este numit ca judecător la Tribunalul din Hotin. Aici face cunoștință cu scriitorul Alexandru Hâjdeu, iar mai târziu, în România, cu poetul Octavian Goga.

A fost specialist în drept, dar îl preocupa și istoria, literatura, științele agricole. A moștenit de la părinți mai multe moșii, cu suprafața totală de 25.000 ha, și apoi mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi, numeroase conacuri. Toate aceste averi le-a pus în serviciul țării, în folosul țărănimii „pe care a iubit-o, a îndrumat-o și a jutat-o” (Eugen Holban). Pământurile le-a dat în arendă țăranilor și a făcut donație cooperativelor agricole și forestiere. Grandioasa sumă de bani, obținută din vânzarea imobilelor, a fost transferată fondurilor caritabile pentru construcția de școli, biserici și spitale în toate provinciile românești, pentru sprijinirea instituțiilor culturale, pentru tipărirea cărților, pentru asigurarea cu burse a tineretului studios. Ctitor al bisericilor din Șofrîncani, Zăicani, Trinca, Pociumbăuți, fondator al spitalelor din Trinca și Brătușeni, donator în sprijinul bisericilor, spitalelor și școlilor din Trinca, Stolniceni, Brînzeni ș.a.
Drept recompensă pentru actele de binefacere și contribuția la trezirea conștiinței naționale, este ales ca membru onorific al Academiei Române pe 24 mai 1910. De asemenea, a fost și președinte de onoare al Partidului Național Moldovenesc (1917), primul președinte al Parlamentului României Mari (1919), senator al Transilvaniei.

A susţinut infiinţarea cooperativelor şi a băncilor populare, mai întâi in Transilvania, apoi în Basarabia.
A finanţat şi primul ziar de luptă naţională de la Chişinău, "Cuvânt Moldovenesc".

După Reîntregirea României, Vasile Stroescu, care infiinţase "Partidul Naţional" condus de Iuliu Maniu, a fost ales să prezideze Primul Parlament al Tuturor Românilor, fiind, totodată, deputat în patru judeţe basarabene: Tighina, Orhei, Lapuşna şi Bălţi.

La 15 aprilie 1926 a plecat la cele veşnice. A avut parte de funeralii naţionale, la catafalcul său a fost prezent întregul guvern, in frunte cu generalul Averescu; Regele Ferdinand şi Regina Maria au trimis coroane de flori, la fel Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi Senatul Ţării.